Retinopatia diabetică este una dintre complicațiile pe care diabetul le poate produce la nivelul ochilor. Problema apare atunci când vasele mici de sânge ale retinei sunt afectate în timp, iar circulația din interiorul ochiului nu mai funcționează normal.
Retina este țesutul sensibil la lumină aflat în partea din spate a ochiului. Ea primește informația vizuală și o transformă în semnale transmise către creier. Atunci când retina este afectată, vederea poate deveni încețoșată, deformată sau incompletă. În formele avansate pot apărea hemoragii, țesut cicatricial, dezlipire de retină și pierdere severă a vederii.
Cea mai importantă particularitate a retinopatiei diabetice este că poate evolua mult timp fără simptome evidente. Pacientul poate citi, conduce și lucra la calculator fără să observe o modificare importantă, deși la nivelul retinei există deja leziuni.
Din acest motiv, vederea aparent bună nu este suficientă pentru a confirma că ochii unei persoane cu diabet sunt sănătoși. Examinarea oftalmologică periodică poate identifica modificările înainte ca pacientul să înceapă să vadă neclar.
Ce este retinopatia diabetică
Retinopatia diabetică este o afecțiune a retinei asociată diabetului. Valorile crescute ale glicemiei, menținute pe perioade lungi, pot afecta pereții vaselor retiniene. Vasele devin mai fragile, își pot pierde etanșeitatea sau se pot închide.
În primele etape pot apărea mici dilatații vasculare, hemoragii fine și scurgeri de lichid. Pacientul nu simte durere și poate avea în continuare o acuitate vizuală bună.
Pe măsură ce afecțiunea evoluează, anumite zone ale retinei pot primi mai puțin oxigen. Organismul poate încerca să compenseze prin formarea unor vase noi. Aceste vase sunt însă fragile și pot sângera în interiorul ochiului.
Retinopatia diabetică nu afectează doar persoanele care folosesc insulină și nu apare exclusiv în formele grave de diabet. Riscul este influențat de durata bolii, controlul glicemiei, tensiunea arterială, valorile lipidelor, sarcină și alți factori individuali.
De ce poate evolua fără simptome
Vederea centrală depinde în principal de maculă, zona centrală a retinei. În primele stadii, modificările vasculare pot apărea în alte regiuni ale retinei, fără să afecteze imediat macula.
Pacientul continuă să vadă clar și nu are un motiv evident să solicite consult. Între timp, mici hemoragii, dilatații vasculare sau zone cu circulație insuficientă pot fi deja prezente.
De asemenea, creierul se adaptează la modificările lente. Dacă afectarea nu este identică la ambii ochi, ochiul care vede mai bine poate compensa. Persoana observă problema abia când acoperă alternativ fiecare ochi sau când boala ajunge într-un stadiu mai avansat.
Retina nu produce întotdeauna durere atunci când este afectată. Absența durerii, a roșeții și a disconfortului nu exclude existența unei complicații diabetice.
Acesta este motivul pentru care controlul trebuie făcut înainte de apariția simptomelor, nu numai după ce vederea începe să scadă.
Cum afectează diabetul vasele retinei
Retina are nevoie de un aport constant de sânge și oxigen. Vasele sale sunt foarte fine și pot fi vulnerabile la dezechilibrele metabolice menținute în timp.
Diabetul poate determina:
- fragilizarea pereților vasculari;
- creșterea permeabilității vaselor;
- scurgerea de lichid în retină;
- apariția unor mici hemoragii;
- închiderea unor capilare;
- reducerea oxigenării retinei;
- formarea unor vase noi, anormale;
- dezvoltarea de țesut fibros;
- tracțiuni asupra retinei;
- hemoragii în corpul vitros.
Nu toate aceste modificări apar simultan. Evoluția diferă de la un pacient la altul, iar stadiul afecțiunii se stabilește prin examinarea retinei.
Formele principale ale retinopatiei diabetice
Retinopatia diabetică neproliferativă
Este forma în care există modificări ale vaselor retiniene, dar nu s-au format încă vase noi anormale. Poate fi ușoară, moderată sau severă.
În această etapă pot fi observate mici dilatații ale vaselor, hemoragii, depozite și zone în care circulația este afectată. Pacientul poate să nu aibă niciun simptom.
Dacă macula nu este implicată, vederea centrală poate rămâne bună. Totuși, afecțiunea trebuie monitorizată, deoarece poate progresa.
Retinopatia diabetică proliferativă
Aceasta este o formă avansată. Retina afectată de lipsa oxigenului stimulează apariția unor vase noi. Vasele nou formate sunt fragile și se pot rupe ușor.
Sângerarea poate fi redusă, caz în care pacientul observă puncte, fire sau umbre, sau poate fi extinsă și poate bloca vederea.
Țesutul fibros format împreună cu aceste vase se poate contracta și poate trage de retină. În anumite cazuri poate apărea dezlipirea de retină prin tracțiune.
Forma proliferativă necesită supraveghere și tratament adaptat riscului de pierdere a vederii.
Edemul macular diabetic
Edemul macular diabetic apare atunci când lichidul se acumulează în maculă. Macula este regiunea retinei responsabilă pentru vederea centrală, citit, recunoașterea fețelor și observarea detaliilor.
Edemul macular poate apărea în diferite stadii ale retinopatiei. Pacientul poate observa:
- vedere centrală încețoșată;
- dificultăți la citit;
- linii care par ondulate;
- culori mai puțin intense;
- contrast redus;
- imagine diferită între cei doi ochi;
- litere care par deformate;
- dificultăți la recunoașterea fețelor.
Uneori edemul este prezent înainte ca pacientul să observe o scădere evidentă a vederii. Tomografia retiniană poate evidenția lichidul și modificările grosimii maculei.
Stadii, simptome și investigații
| Situație posibilă | Cum poate evolua | Ce poate observa pacientul | Evaluare posibilă |
|---|---|---|---|
| Modificări retiniene incipiente | Leziuni vasculare discrete | De multe ori, nimic | Fund de ochi și fotografie retiniană |
| Retinopatie neproliferativă moderată | Creșterea numărului de hemoragii și modificări vasculare | Vederea poate rămâne bună | Fund de ochi, fotografii, OCT |
| Retinopatie neproliferativă severă | Circulație redusă în zone întinse | Uneori vedere încă normală | Examinare detaliată și monitorizare atentă |
| Edem macular diabetic | Acumulare de lichid în maculă | Ceață centrală, linii ondulate, citit dificil | OCT și examinarea maculei |
| Retinopatie proliferativă | Formarea unor vase fragile | Puncte negre, umbre, scădere de vedere | Fund de ochi, angiografie, OCT |
| Hemoragie în vitros | Sânge în interiorul ochiului | Pânze, pete, ceață sau pierdere importantă a vederii | Examinare și, uneori, ecografie oculară |
| Tracțiune asupra retinei | Țesutul fibros trage de retină | Deformarea imaginii, pierderea unei zone de vedere | OCT, fund de ochi, ecografie |
| Dezlipire de retină | Retina este deplasată din poziția normală | Perdea, umbră sau scădere severă a vederii | Evaluare oftalmologică urgentă |
Tabelul este orientativ. Diagnosticul și tratamentul nu se stabilesc numai pe baza simptomelor.
Primele simptome care pot apărea
Când retinopatia începe să afecteze vederea, manifestările pot fi diferite. Unele sunt discrete, iar pacientul le atribuie oboselii sau fluctuațiilor glicemiei.
Printre simptomele posibile se numără:
- vedere încețoșată;
- claritate care variază de-a lungul zilei;
- dificultăți la citit;
- apariția unor puncte sau fire mobile;
- pete întunecate;
- zone lipsă din imagine;
- culori mai puțin intense;
- sensibilitate mai redusă la contrast;
- dificultăți la condus noaptea;
- linii drepte care par ondulate;
- scăderea vederii la un singur ochi;
- pierderea bruscă a vederii.
Aceste manifestări nu apar exclusiv în retinopatia diabetică. Pot avea și alte cauze, motiv pentru care este necesar consultul.
Vederea fluctuantă nu înseamnă întotdeauna retinopatie
Valorile glicemiei pot influența temporar modul în care ochiul focalizează. Pacientul poate observa că vederea devine mai neclară în anumite perioade și apoi se îmbunătățește.
Această fluctuație nu confirmă automat afectarea retinei. Totuși, o persoană cu diabet nu trebuie să presupună că orice problemă vizuală este temporară și că va dispărea odată cu reglarea glicemiei.
Dacă vederea rămâne încețoșată, apar pete, deformări, puncte numeroase sau diferențe între ochi, retina trebuie examinată.
De asemenea, realizarea unei rețete noi de ochelari într-o perioadă de dezechilibru glicemic poate produce rezultate instabile. Medicul va aprecia dacă este momentul potrivit pentru măsurarea definitivă a dioptriilor.
Cine are un risc mai mare
Riscul de retinopatie diabetică tinde să crească odată cu durata diabetului. Cu cât organismul este expus mai mult timp dezechilibrelor glicemice, cu atât crește probabilitatea afectării vaselor mici.
Factorii care pot influența riscul sau evoluția includ:
- controlul insuficient al glicemiei;
- durata mare a diabetului;
- tensiunea arterială crescută;
- valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor;
- afecțiunile renale;
- fumatul;
- sarcina;
- retinopatia deja prezentă;
- lipsa controalelor oftalmologice;
- întreruperea monitorizării și a tratamentului.
Prezența factorilor de risc nu permite estimarea exactă a stadiului. Două persoane cu diabet de aceeași durată pot avea rezultate oftalmologice diferite.
Retinopatia diabetică în diabetul de tip 1
Persoanele cu diabet de tip 1 pot dezvolta modificări retiniene după mai mulți ani de evoluție a bolii. Riscul crește în timp, motiv pentru care monitorizarea nu trebuie amânată până când apar probleme vizuale.
La copii și adolescenți, programul controalelor este stabilit în funcție de vârstă, durata diabetului, controlul metabolic și recomandările echipei medicale.
Tinerii pot considera că vederea bună exclude complicațiile. Totuși, primele modificări ale retinei pot apărea înaintea simptomelor.
Retinopatia diabetică în diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 poate exista o perioadă înainte de a fi diagnosticat. Din acest motiv, unele persoane pot avea deja modificări retiniene când află că au diabet.
Evaluarea oftalmologică trebuie inclusă în planul de monitorizare de la început, nu numai după mai mulți ani. Dacă examinarea este normală, medicul stabilește intervalul până la următorul control. Dacă există retinopatie, frecvența poate crește.
Diabetul și sarcina
Sarcina poate influența evoluția retinopatiei diabetice la persoanele care aveau diabet înainte de sarcină. Modificările hormonale și circulatorii pot accelera uneori progresia unei afecțiuni retiniene deja existente.
Evaluarea este recomandată înaintea sarcinii, atunci când aceasta este planificată, sau cât mai devreme după confirmarea ei. Frecvența controalelor este stabilită în funcție de starea retinei.
Diabetul apărut numai în timpul sarcinii nu are exact același profil de risc ocular ca diabetul existent anterior, însă conduita medicală trebuie stabilită individual.
De ce examinarea cu pupila dilatată este importantă
În timpul examinării, medicul poate folosi picături care dilată pupila. Astfel, poate analiza o suprafață mai mare a retinei și poate identifica hemoragii, vase anormale, depozite sau alte modificări.
După dilatare, vederea de aproape poate fi temporar încețoșată, iar lumina poate deveni mai deranjantă. Pacientul trebuie să urmeze recomandările privind condusul și activitățile care necesită vedere precisă.
O verificare rapidă a dioptriilor nu înlocuiește examinarea retinei. Persoana poate vedea bine la panoul cu litere și poate avea totuși modificări diabetice în fundul de ochi.
Fotografia retiniană
Fotografiile fundului de ochi permit documentarea aspectului retinei. Ele pot evidenția hemoragii, depozite, modificări vasculare și alte leziuni.
Imaginile sunt utile pentru comparația în timp. Medicul poate observa dacă anumite modificări au rămas stabile, s-au redus sau au progresat.
În unele programe, fotografia retiniană este folosită pentru screening. Dacă imaginile sunt neclare sau arată modificări, poate fi necesară examinarea oftalmologică directă și efectuarea unor investigații suplimentare.
O fotografie normală la un anumit moment nu elimină necesitatea controalelor viitoare.
Tomografia în coerență optică
OCT-ul oferă imagini detaliate ale straturilor retinei. Este foarte important în evaluarea maculei și poate identifica acumularea de lichid, modificarea grosimii și alterarea structurii retiniene.
Investigația este neinvazivă și poate fi repetată pentru monitorizare. Este utilă în special pentru:
- diagnosticul edemului macular;
- măsurarea grosimii retinei;
- urmărirea răspunsului la tratament;
- identificarea tracțiunilor;
- evaluarea maculei când vederea este deformată;
- compararea rezultatelor între controale.
OCT-ul nu înlocuiește examinarea completă a fundului de ochi. El analizează detaliat anumite zone, în timp ce retinopatia poate afecta o suprafață mai extinsă.
Angiografia retiniană
Angiografia poate fi recomandată atunci când este necesară evaluarea circulației retinei. Investigația poate arăta zone în care vasele permit scurgerea lichidului, regiuni slab vascularizate sau vase anormale.
Nu orice pacient cu diabet are nevoie de angiografie. Indicația depinde de aspectul retinei, nivelul vederii și planul terapeutic.
Informațiile obținute pot ajuta medicul să înțeleagă mai bine distribuția leziunilor și să stabilească tratamentul.
Ecografia oculară
Dacă există o hemoragie importantă în interiorul ochiului, medicul poate să nu vadă retina direct. În această situație, ecografia oculară poate oferi informații despre structurile aflate în spatele hemoragiei.
Poate fi folosită pentru a verifica dacă există dezlipire de retină, tracțiuni sau alte modificări. Ecografia nu este investigația de rutină pentru toate persoanele cu diabet, ci este utilizată în situații specifice.
Cum se tratează retinopatia diabetică
Tratamentul depinde de stadiu, localizarea leziunilor, existența edemului macular și riscul de pierdere a vederii.
În formele incipiente poate fi suficientă monitorizarea atentă, împreună cu controlul diabetului și al factorilor vasculari. Faptul că nu se recomandă imediat o procedură nu înseamnă că afecțiunea trebuie ignorată.
În alte situații pot fi recomandate:
- injecții administrate în interiorul ochiului;
- tratament laser;
- intervenție chirurgicală vitreoretiniană;
- tratamentul complicațiilor asociate;
- monitorizare la intervale mai scurte.
Planul este stabilit individual. Tratamentul indicat unei persoane nu poate fi aplicat automat alteia, chiar dacă ambele au diabet.
Injecțiile intraoculare
Anumite medicamente administrate în interiorul ochiului pot reduce lichidul din maculă și pot controla formarea sau activitatea vaselor anormale.
Tratamentul poate necesita mai multe administrări și controale repetate. Numărul și intervalul injecțiilor depind de răspunsul retinei.
Pacientul nu trebuie să întrerupă monitorizarea doar pentru că vederea s-a îmbunătățit după primele tratamente. Activitatea bolii poate reveni, iar decizia de continuare sau oprire aparține medicului.
Tratamentul laser
Laserul poate fi utilizat în anumite forme ale retinopatiei, mai ales când există vase anormale sau zone retiniene cu risc crescut.
Scopul principal este reducerea riscului de agravare și protejarea vederii rămase. Tratamentul nu înseamnă întotdeauna recuperarea completă a vederii deja pierdute.
Indicația depinde de tipul și extinderea leziunilor. Nu orice pacient cu retinopatie are nevoie de laser.
Vitrectomia
Vitrectomia este o intervenție chirurgicală care poate fi necesară în cazuri avansate, de exemplu atunci când există hemoragie persistentă în vitros, țesut fibros sau tracțiuni asupra retinei.
În timpul operației, medicul poate îndepărta sângele și gelul vitros modificat și poate trata problemele retiniene asociate.
Rezultatul depinde de starea maculei, de durata complicației și de gradul afectării retiniene. Prezentarea la timp poate influența posibilitățile terapeutice.
Controlul diabetului protejează vederea, dar nu înlocuiește consultul
Menținerea glicemiei, tensiunii arteriale și lipidelor în limitele recomandate contribuie la reducerea riscului și la încetinirea evoluției.
Totuși, valorile bune ale analizelor nu garantează că retina este normală. O persoană poate avea un control metabolic mai bun în prezent, dar poate prezenta leziuni dezvoltate anterior.
În sens invers, diagnosticul de retinopatie nu înseamnă că pierderea severă a vederii este inevitabilă. Monitorizarea și tratamentul adaptat pot reduce riscul complicațiilor.
Protejarea vederii presupune colaborarea dintre pacient, medicul care urmărește diabetul și medicul oftalmolog.
Semne care necesită evaluare rapidă
O persoană cu diabet trebuie să solicite evaluare cât mai rapidă dacă observă:
- scăderea bruscă a vederii;
- apariția multor puncte sau fire negre;
- vedere ca prin fum;
- o pată întunecată;
- o perdea peste câmpul vizual;
- fulgere luminoase;
- linii deformate;
- pierderea unei zone din imagine;
- diferență evidentă între cei doi ochi;
- durere oculară asociată cu scăderea vederii.
Nu este recomandată așteptarea următorului control de rutină atunci când apare unul dintre aceste simptome.
Greșeli frecvente
O greșeală este amânarea consultului pentru că vederea este încă bună. Retinopatia diabetică poate fi prezentă fără simptome.
Altă greșeală este verificarea exclusivă a dioptriilor. O rețetă de ochelari nu arată starea retinei.
Unii pacienți consideră că un control normal făcut cu câțiva ani în urmă este suficient. Retinopatia poate apărea ulterior, motiv pentru care monitorizarea trebuie continuată.
O altă problemă este întreruperea tratamentului sau a controalelor atunci când vederea se îmbunătățește. Evoluția trebuie apreciată prin examinare și investigații, nu numai prin impresia pacientului.
Este greșită și presupunerea că orice vedere încețoșată este provocată de glicemie și va trece singură. Persistența simptomelor trebuie investigată.
Întrebări frecvente despre retinopatia diabetică
1. Ce este retinopatia diabetică?
Este o complicație a diabetului care afectează vasele de sânge ale retinei. Poate evolua de la modificări discrete până la hemoragii și complicații severe.
2. Retinopatia diabetică are simptome la început?
De multe ori nu. Pacientul poate vedea bine chiar dacă la nivelul retinei există deja modificări.
3. Pot avea retinopatie dacă nu port ochelari?
Da. Dioptriile și starea retinei sunt lucruri diferite. O persoană fără ochelari poate dezvolta retinopatie diabetică.
4. Controlul glicemiei elimină riscul?
Un control bun reduce riscul și poate încetini evoluția, dar nu elimină complet posibilitatea apariției retinopatiei.
5. Retinopatia provoacă durere?
De regulă, modificările retiniene nu provoacă durere. Afecțiunea poate evolua fără roșeață sau disconfort.
6. De ce trebuie dilatată pupila?
Dilatarea permite examinarea unei suprafețe mai mari a retinei și identificarea leziunilor care nu pot fi observate printr-o verificare simplă.
7. Ce este edemul macular diabetic?
Este acumularea de lichid în maculă, zona responsabilă pentru vederea centrală. Poate provoca ceață, deformarea liniilor și dificultăți la citit.
8. OCT-ul este necesar tuturor persoanelor cu diabet?
Nu în orice situație. Medicul îl recomandă când trebuie evaluată macula, există scădere de vedere sau sunt observate modificări retiniene.
9. Retinopatia poate afecta un singur ochi?
Poate fi mai avansată la un ochi decât la celălalt. Din acest motiv, fiecare ochi trebuie evaluat separat.
10. Vederea pierdută poate fi recuperată?
Depinde de cauză, stadiu și rapiditatea tratamentului. Unele modificări se pot ameliora, iar în alte cazuri obiectivul este prevenirea agravării.
11. Ochelarii tratează retinopatia diabetică?
Nu. Ochelarii corectează dioptriile, dar nu repară vasele și structurile retinei.
12. Cât de des trebuie făcut controlul?
Frecvența este stabilită individual. În multe cazuri este recomandată evaluarea periodică, iar dacă există retinopatie, controalele pot fi necesare mai des.
13. Diabetul de tip 2 poate afecta retina chiar de la diagnostic?
Da. Diabetul de tip 2 poate exista înainte de a fi descoperit, iar unele persoane pot avea deja modificări retiniene când primesc diagnosticul.
14. Sarcina poate agrava retinopatia?
La persoanele care aveau diabet înainte de sarcină, retinopatia poate necesita monitorizare mai atentă pe parcursul sarcinii.
15. Punctele negre sunt întotdeauna semn de retinopatie?
Nu. Pot avea mai multe cauze. Dacă apar brusc, sunt numeroase sau sunt asociate cu scăderea vederii, evaluarea trebuie făcută rapid.
16. Pot conduce dacă vederea s-a încețoșat brusc?
Nu este prudent. Condusul trebuie evitat până la stabilirea cauzei și evaluarea siguranței vizuale.
17. Retinopatia diabetică poate duce la dezlipire de retină?
În formele proliferative, țesutul fibros poate trage de retină și poate produce o dezlipire prin tracțiune.
18. Este suficientă fotografia retiniană?
Fotografia poate fi foarte utilă, dar în funcție de rezultat pot fi necesare examinarea cu pupila dilatată, OCT-ul, angiografia sau alte investigații.
Retinopatia diabetică poate afecta retina înainte ca pacientul să observe o schimbare a vederii. Primele leziuni pot evolua fără durere, roșeață sau vedere încețoșată, motiv pentru care controalele nu trebuie condiționate de apariția simptomelor.
Examinarea fundului de ochi, fotografia retiniană și, atunci când este necesar, OCT-ul sau angiografia pot identifica modificările vasculare, edemul macular și formele cu risc crescut de complicații.
Controlul glicemiei, tensiunii arteriale și al valorilor lipidice contribuie la protejarea retinei, dar nu înlocuiește examinarea oftalmologică. În același timp, identificarea retinopatiei nu înseamnă automat pierderea vederii. Monitorizarea și tratamentul potrivit pot limita evoluția și pot proteja funcția vizuală.
Vederea bună în prezent nu este o garanție că retina nu este afectată. Pentru o persoană cu diabet, evaluarea realizată înainte de apariția simptomelor este una dintre cele mai importante măsuri de protejare a vederii pe termen lung.
