Diabetul zaharat este o afecțiune cronică ce afectează milioane de oameni la nivel global, iar una dintre cele mai serioase complicații oculare asociate acestei boli este retinopatia diabetică. Această afecțiune reprezintă o deteriorare progresivă a vaselor de sânge din retină – stratul sensibil la lumină din spatele ochiului – și poate duce, în lipsa tratamentului, la pierderea ireversibilă a vederii.
Deși evoluează lent, retinopatia diabetică este adesea silențioasă, fără simptome evidente în stadiile inițiale. Tocmai de aceea, controalele oftalmologice periodice și monitorizarea atentă a diabetului sunt esențiale pentru menținerea unei vederi sănătoase.
Ce este retinopatia diabetică
Retinopatia diabetică este o complicație oculară cauzată de nivelurile ridicate de glucoză din sânge, care afectează structura și funcția vaselor de sânge retiniene. În timp, aceste vase pot deveni fragile, se pot dilata anormal, pot forma microanevrisme sau se pot obstrua, împiedicând circulația sângelui și oxigenarea retinei.
Pe măsură ce boala avansează, pot apărea scurgeri de lichid și sânge în interiorul ochiului, ducând la edem macular, hemoragii și, în stadiile finale, la formarea de vase anormale (neovase), care pot provoca dezlipirea retinei sau glaucom neovascular.
Tipurile de retinopatie diabetică
Boala evoluează în mai multe etape, fiecare cu particularități distincte:
- Retinopatia diabetică neproliferativă (stadiul incipient)
- Este prima fază a bolii.
- Se caracterizează prin dilatarea și slăbirea pereților vaselor de sânge, formarea microanevrismelor și apariția de pete hemoragice sau exsudate.
- De obicei, nu provoacă simptome vizibile, dar poate fi observată la examinarea fundului de ochi.
- Retinopatia diabetică proliferativă (stadiul avansat)
- Apare când circulația retiniană este grav afectată.
- Organismul reacționează prin formarea de vase de sânge noi, fragile și anormale.
- Aceste vase pot sângera în interiorul ochiului, ducând la scăderea bruscă a vederii, formarea de țesut fibros și chiar dezlipirea retinei.
- Edemul macular diabetic
- Poate apărea în oricare dintre fazele retinopatiei.
- Este cauzat de acumularea de lichid în zona maculei – regiunea centrală a retinei responsabilă de vederea clară și precisă.
- Este una dintre principalele cauze de scădere a acuității vizuale la pacienții cu diabet.
Simptomele retinopatiei diabetice
În stadiile inițiale, retinopatia diabetică este asimptomatică. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:
- Vedere încețoșată sau distorsionată;
- Dificultate la citit sau la recunoașterea fețelor;
- Zone întunecate sau pete în câmpul vizual;
- Fluctuații ale vederii de la o zi la alta;
- Vedere slabă pe timp de noapte;
- Pierderea bruscă a vederii, în caz de hemoragie vitreană.
Aceste simptome indică deja afectarea vaselor retiniene și necesită evaluare medicală imediată.
Factori de risc
Nu toți pacienții cu diabet dezvoltă retinopatie, însă riscul crește considerabil în prezența următorilor factori:
- Durata bolii – cu cât diabetul este prezent de mai mult timp, cu atât crește probabilitatea apariției leziunilor oculare.
- Controlul deficitar al glicemiei – nivelurile ridicate și fluctuante de glucoză accelerează deteriorarea vasculară.
- Hipertensiunea arterială și dislipidemia – afectează suplimentar pereții vaselor retiniene.
- Fumatul – reduce fluxul sangvin și oxigenarea țesuturilor.
- Sarcina – poate agrava temporar retinopatia la femeile cu diabet preexistent.
- Afecțiuni renale sau cardiace asociate – contribuie la agravarea leziunilor vasculare.
Diagnostic și metode de investigație
Diagnosticul retinopatiei diabetice se stabilește printr-un examen oftalmologic complet, care include o serie de investigații esențiale:
- Examinarea fundului de ochi – permite vizualizarea directă a retinei și a vaselor de sânge.
- Tomografia în coerență optică (OCT) – oferă imagini detaliate ale straturilor retiniene și detectează edemul macular.
- Fotografia digitală de fund de ochi – documentează leziunile și permite urmărirea evoluției în timp.
- Angiografia cu fluoresceină – evidențiază fluxul sangvin și zonele de ischemie sau scurgeri vasculare.
- Perimetria (câmp vizual) – indică eventualele zone cu pierdere parțială a vederii.
Toate aceste investigații sunt complet nedureroase și pot fi efectuate în regim ambulator, fără spitalizare.
Tratamentul retinopatiei diabetice
Tratamentul depinde de stadiul bolii și de gradul de afectare a retinei. Scopul principal este oprirea progresiei bolii și menținerea vederii.
1. Controlul metabolic optim
Este piatra de temelie în prevenirea și încetinirea evoluției bolii. Menținerea glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului în limite normale are un impact direct asupra sănătății oculare.
2. Tratament medicamentos și injecții intraoculare
- Se folosesc injecții cu substanțe anti-VEGF (Eylea, Lucentis) pentru a reduce formarea vaselor anormale și inflamația.
- În unele cazuri, se pot administra injecții cu corticosteroizi pentru a diminua edemul macular.
3. Terapia laser (fotocoagularea retiniană)
Este o metodă eficientă care „sigilează” vasele de sânge anormale și previne sângerarea. Poate opri evoluția bolii, dar nu restabilește vederea pierdută.
4. Tratamentul chirurgical (vitrectomia)
Recomandată în stadiile avansate, când există hemoragie vitreană sau dezlipire de retină. Intervenția constă în îndepărtarea gelului vitros și înlocuirea lui cu o substanță clară, permițând reatașarea retinei.
Prevenție și monitorizare
Retinopatia diabetică poate fi prevenită sau încetinită semnificativ prin:
- Control strict al glicemiei și al tensiunii arteriale;
- Renunțarea la fumat și adoptarea unei alimentații echilibrate;
- Activitate fizică regulată, adaptată vârstei și condiției medicale;
- Controale oftalmologice periodice, de preferat o dată pe an sau mai des, la recomandarea medicului;
- Evaluări suplimentare în sarcină pentru femeile cu diabet preexistent.
Prognostic
Prognosticul retinopatiei diabetice depinde de momentul diagnosticării și de promptitudinea tratamentului. Cu cât afecțiunea este descoperită mai devreme, cu atât șansele de menținere a vederii sunt mai mari. Pacienții care urmează corect tratamentul și își controlează glicemia pot trăi o viață activă, cu o vedere stabilă.
Neglijarea controalelor oftalmologice sau ignorarea simptomelor vizuale poate duce, însă, la complicații severe și pierderea ireversibilă a vederii.
Întrebări frecvente despre retinopatia diabetică
1. Retinopatia diabetică poate apărea și la persoanele cu diabet recent diagnosticat?
Da, în unele cazuri pot apărea modificări retiniene încă din primii ani, mai ales dacă valorile glicemiei sunt foarte mari.
2. Retinopatia diabetică poate fi vindecată complet?
Nu, dar evoluția sa poate fi stopată sau încetinită considerabil prin tratament și control metabolic corect.
3. Ce frecvență trebuie să aibă controalele oftalmologice la un pacient diabetic?
Cel puțin o dată pe an, chiar dacă nu există simptome. În cazurile cu modificări retiniene, medicul poate recomanda evaluări mai dese.
4. Este dureroasă angiografia cu fluoresceină?
Nu, procedura este sigură și nedureroasă, dar poate cauza o colorare temporară a urinei după administrarea substanței de contrast.
5. Pot fi afectate ambele ochi în același timp?
Da, în majoritatea cazurilor retinopatia diabetică este bilaterală, deși severitatea poate diferi între ochi.
6. Ochelarii pot corecta vederea afectată de retinopatie?
Nu, ochelarii pot îmbunătăți acuitatea vizuală doar dacă nu există afectare severă a retinei.
7. Injecțiile intraoculare sunt dureroase?
Nu. Se administrează sub anestezie locală cu picături și nu provoacă durere semnificativă.
8. Retinopatia diabetică afectează doar persoanele cu diabet de tip 2?
Nu, poate apărea atât la pacienții cu diabet de tip 1, cât și la cei cu diabet de tip 2.
9. Sarcina poate agrava retinopatia diabetică?
Da, modificările hormonale și circulatorii pot accentua leziunile vasculare la femeile cu diabet preexistent.
10. Ce se întâmplă dacă retinopatia este lăsată netratată?
Poate evolua spre hemoragie vitreană, dezlipire de retină și, în final, pierderea ireversibilă a vederii.
