Radiațiile ultraviolete (UV) sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochi. Spectrul razelor ultraviolete este cuprins între lungimile de undă 1 – 380 nm.
Acestea sunt cauza principală a multor leziuni oculare rezultate din expunerea la radiațiile luminoase.
Filtrarea radiațiilor UV și expunerea la acestea
Ozonul din atmosferă filtrează majoritatea radiațiilor cu lungime de undă sub 290 nm. Deteriorarea stratului de ozon a dus la o creștere a cantității de raze UV care ajung la sol. Se estimează că între 1% și 3% din radiațiile UV pătrund la suprafața pământului.
Studiile recente arată că, în timpul unei zile de vară, cantitatea de radiații UV este dublă în intervalele 8:00 – 10:00 și 14:00 – 16:00, iar expunerea este mai intensă între orele 8:00 – 16:00.
Efectele radiațiilor UV asupra ochilor
Expunerea pe termen scurt la soare rareori cauzează leziuni oculare, însă expunerea prelungită poate afecta serios vederea.
Corneea
Corneea este prima structură oculară transparentă care absoarbe cea mai mare parte a radiațiilor UV. Expunerea prelungită poate duce la arsuri corneene sau fotocheratită, manifestate prin dureri intense și scăderea temporară a vederii.
Situații frecvente de expunere crescută:
Privelirea directă spre soare în timpul eclipselor;
Expunerea la lumina reflectată de suprafețe mari de apă sau de zăpadă (care reflectă până la 80% din radiațiile UV);
Sudura fără protecție adecvată;
Expunerea prelungită la lămpi cu halogen sau UV.
Conjunctiva
Expunerea prelungită la UV poate provoca leziuni cronice la nivelul conjunctivei, membrana care acoperă partea anterioară a ochiului. Printre afecțiunile frecvente se numără:
Pinguicula – un depozit alb-gălbui pe conjunctivă;
Pterigionul – o formațiune inflamatorie care crește progresiv din conjunctivă și poate acoperi corneea;
Carcinom epidermoid conjunctival – o tumoră malignă rară.
Cristalinul
Cristalinul este situat în spatele irisului și are rol optic, concentrând lumina pe retină. Expunerea prelungită la radiații UVA și UVB produce leziuni oxidative la nivelul proteinelor cristaliniene, determinând opacifierea acestuia și apariția cataractei.
Se estimează că cel puțin 10% dintre cazurile de cataractă sunt atribuite efectelor nocive ale radiațiilor UV.
Retina
Retina este o structură oculară esențială formată din mai multe straturi, inclusiv stratul de fotoreceptori. Stratul de celule pigmentare al retinei conține melanina, vitamina E și substanțe carotenoide (zeaxantina, luteina) care oferă protecție împotriva radiațiilor UV. Expunerea prelungită la soare poate duce la deteriorarea retinei și apariția degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV), o cauză majoră de pierdere ireversibilă a vederii la persoanele în vârstă.
Radiațiile UV au un impact negativ cumulativ asupra ochilor, provocând leziuni temporare sau permanente. Protecția oculară este esențială și poate fi realizată prin:
Purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV 100%;
Evitarea expunerii prelungite la soare între orele 10:00 și 16:00;
Utilizarea unei pălării cu boruri largi;
Evitarea privirii directe spre surse intense de lumină UV.
Prevenirea expunerii excesive la radiații UV poate reduce semnificativ riscul de afecțiuni oculare grave și poate contribui la menținerea unei vederi sănătoase pe termen lung.